„Volumul de faţă, Estetica muzicală – un manual deschis, reprezintă finalizarea unui proiect de cercetare iniţiat de Asociaţia „Dan Constantinescu” şi subvenţionat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), în parteneriat cu Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (UNMB), care a mai presupus organizarea în lunile iunie şi octombrie 2007 a două simpozioane concentrate pe aceeaşi temă, precum şi achiziţionarea unor cărţi importante de specialitate puse la dispoziţia bibliotecii UNMB.
Departe de a fi un „manual” obişnuit, el se concentrează pe subiectul Estetică din perspective diferite, de la general la particular, cu mijloace de cercetare potrivite ţintei investigate. Nu aveţi în faţă deci nici un tratat propriu-zis, nici un curs obişnuit cu un cuprins acoperind sistematic şi integral domeniul estetic, ci o pluralitate de teme în prelungirea sau tangente la ştiinţa frumosului muzical. Sunt puse laolaltă mai multe puncte de vedere, de stiluri şi mentalităţi care, sperăm, dau măsura unei muzicologii româneşti ce se doreşte lipsită de prejudecăţi, dar riguroasă, modernă, în acelaşi timp ţinând cont şi sprijinindu-se pe o tradiţie solidă.
Structurarea conţinutului cărţii reflectă întocmai aceste aspecte: partea întâi, Creaţia, interpretarea şi receptarea muzicală, priveşte estetica din perspectivă istorică, conceptuală, propunând modele teoretice sau caracterizări globale ale fenomenului muzical actual; a doua parte, Categorii estetice: relicve sau realităţi? reflectă gradul de aplicabilitate estetică la domeniul concret muzical, lansând provocator îndoiala viabilităţii astăzi a legăturii dintre esteticăşi muzică; în fine, ultima parte, Interdisciplinaritate, desface graniţele specifice ale esteticii muzicale pentru a permite conexiuni cu alte domenii, de la literatură la semiotică sau de la folclor la jazz sau muzică de film. Volumul, în ansamblul său, ar trebui să răspundă multor întrebări pe care şi le pun studenţii, masteranzii, doctoranzii universităţilor de muzicăşi toţi aceia care studiază, în felurite chipuri, fenomenul muzical, precum şi nevoii (exprimate chiar în timpul simpozioanelor menţionate) de a se clarifica aspecte relevante din domeniul esteticii muzicale.
Este aici locul să mulţumesc autorilor cărţii care şi-au pus amprenta asupra configuraţiei cărţii. Dincolo de obiectivitatea discursului lor ştiinţific, răzbate din fiecare studiu modul particular de gândire, concepţia personală asupra subiectului abordat şi nu în ultimul rând culoarea distinctă a propriului temperament. O parte din semnatari sunt compozitori (Liviu Dănceanu, Dan Dediu, Corneliu Dan Georgescu) cu importante contribuţii în muzicologie. Ceilalţi (păstrând ordinea alfabetică: Anamaria Călin, Dragoş Călin, Alexandru Leahu, Ioana Marghita, Florinela Popa, Speranţa Rădulescu, Valentina Sandu-Dediu, Alex Vasiliu şi semnatara acestor rânduri) sunt muzicologi, cercetători, jurnalişti, în acelaşi timp cadre universitare. Promptitudinea cu care au răspuns rugăminţii de a scrie este demnă de menţionat.
Întregul proiect, a cărui materializare s-a desfăşurat într-un timp relativ lung şi care a reprezentat atât o provocare birocratică, cât şi una de ordin organizatoric şi redacţional, a beneficiat din plin de entuziasmul şi eforturile depuse de managerul său, Dragoş Călin.
Este această carte un demers deschis? Poate că alte volume similare în viitor, dacă ele se vor realiza, vor fi în măsură să dea verdictul.”
Antigona Rădulescu
