Cărți:

Autorii care doresc să-și publice lucrările la Editura Universității Naționale de Muzică București sunt rugați să respecte următoarele reguli de redactare a textelor:

• Lucrările vor fi redactate în Microsoft Word și salvate în format .doc sau .docx.
• Autorul va înainta editurii textul salvat atât în format .doc sau .docx, cât și în format pdf.
• Paragrafele se vor tehnoredacta fără interstiţii (rânduri goale), cu alineat stânga-dreapta (Justify) și cu alineat de 1 cm.
• Se vor folosi caractere (diacritice) româneşti, precum şi toate literele şi semnele caracteristice limbilor moderne utilizate (ex.: Bartók, Martinů).
• Se vor urma normele actuale privitoare la semnele de punctuație: nu se va lăsa spațiu între semnele ? ! ; : și cuvântul precedent (Ex.: Vino! nu Vino !); ghilimele sunt „ ”; ghilimelele interioare sunt « »; se face distincția între cratimă (-) și linia de pauză (–).
• Sublinierea va evita folosirea cuvintelor în CAPITALE, bold, subliniate sau în bold-italic, folosind doar italic.
• Titlurile vor fi semnalate în general astfel: titlurile capitolelor – bold, centrat; titlurile subcapitolelor – Capităluțe, alineat stânga; titlurile sub-subcapitolelor – italic, alineat stânga.
• Exemplele muzicale vor fi culese cu un program special (Finale, Sibelius, MuseScore etc.) și salvate în format .jpg sau .tif, la o rezoluție înaltă. Exemplele, figurile și imaginile vor fi expediate în fișiere separate.
• Fiecare tabel, figură sau exemplu muzical va fi însoțit în mod obligatoriu de o legendă în italic, la un rând, cu un corp de literă 10. (Ex.: Figura 2. Pagină de manuscris din opera Oedip de George Enescu.)
• Notele de subsol se vor amplasa înaintea semnului de punctuație (Ex.: … compus de Bach²¹.)

Pentru citare se folosește următorul sistem, cu note de subsol:

• Pentru carte: Prenume Nume, Titlu, Editură, Oraş, an, nr. paginii-paginilor.

Steven Feld, Sound and Sentiment: Birds, Weeping, Poetics, and Song in Kaluli Expression, ed. a II-a, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1990, p. 17.

Vasile Tomescu și Michaela Roșu (ed.), Constantin Brăiloiu, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1994.

• Pentru traducere:

Jean de Léry, History of a Voyage to the Land of Brazil, Otherwise Called America, trad. de Janet Whatley, University of California Press, Berkeley, 1999, pp. 18-25.

• Pentru capitol dintr-un volum colectiv: Prenume Nume, „Titlu”, în Cartea, ed. de, Editură, Oraş, an, nr. pag.

Margaret J. Kartomi, „Indonesian-Chinese Oppression and the Musical Outcomes in the Netherlands East Indies”, în Music and the Racial Imagination, ed. Ronald Radano şi Philip V. Bohlman, University of Chicago Press, Chicago, 2000, pp. 274-275.

• Pentru articol de revistă (ziar etc.): Prenume Nume, „Titlu”, Revista, nr. revistei, anul, nr. pag.

Margaret J. Kartomi, „Music and Trance in Central Java”, Ethnomusicology 2, 17 (1973), p. 191.

• Citate de pe internet: Prenume Nume, „Titlu”, adresa site-ului, accesat pe…

Raluca, „Despre Theodor Meleșcanu, ministrul român de Externe”, https://lacoltulstrazii.ro/2017/02/07/despre-teodor-melescanu-ministrul-roman-de-externe/, accesat pe 24 februarie 2017.

madrigal.ro/madrigal/istoric, accesat pe 16 ianuarie 2015.

Referinţe repetate:  Dacă se citează mai multe lucrări semnate de acelaşi autor, folosiți o formă scurtă a titlului relevant, de exemplu: Feld, Sound and Sentiment, p. 17. Sau, pentru un articol dintr-o revistă: Kartomi, „Music and Trance”, pp. 190-192. Dacă autorul este citat cu o singură lucrare, folosiţi doar numele autorului şi pagina la care se face referinţă: Kartomi, pp. 190-192. Nu folosiţi idem, ibid. etc.

Bibliografia finală trebuie să conţină toate titlurile şi datele aferente la care s-a făcut referire în notele de subsol. Bibliografia se întocmeşte în ordinea alfabetică a autorilor (sau a primului autor, atunci când lucrarea are mai mulţi autori).

Kartomi, Margaret J., „Music and Trance in Central Java”, Ethnomusicology 2, 17 (1973), pp. 163-208.

Moisescu, Titus, Prolegomene bizantine, Editura Muzicală, București, 1985.

Moisescu, Titus (ed.), Şcoala muzicală de la Putna. Manuscrisul nr. 12/Leipzig „Antologhion”, Editura Muzicală, București, 1985.

Panaite, Viorel, „Ţara Românească şi Moldova între «Casa Războiului» şi «Casa Islamului» (secolele XV-XVII)”, 22 plus (supliment al revistei 22), 89, 10 (1999), p. v.

Sava, Iosif, Luminița Vartolomei, Dicționar de muzică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979.

Stokes, Martin (ed.), Ethnicity, Identity and Music. The Musical Construction of Place, Berg, Oxford, 1997.

Partituri:

• Nu se vor scrie titlul, numele compozitorului sau alte informații la începutul lucrării (pe prima pagină), acestea vor fi adăugate la tehnoredactare;
• Nu se vor numerota paginile, numerele paginilor vor fi adăugate la tehnoredactare;
• La interiorul partiturii, pentru informațiile de tip text se va folosi fontul Cambria, mărimea 12.
• Dacă partitura nu are un caracter special care să impună altceva, se vor păstra numerele de măsură la începutul fiecărui sistem;
• Se vor lăsa margini egale de 1,5 cm pe toate paginile. Marginile pentru documentul final vor fi stabilite la tehnoredactare în funcție de alegerile făcute pentru tipărirea lucrării (dimensiunea partiturii, cum va fi legată etc.)

În situația în care partitura face parte dintr-o colecție în care se vor tipări partituri ale mai multor compozitori, pentru aspectul unitar al colecției pot apărea modificări ale normelor prezentate mai sus.